Ce reguli trebuie sa respecte o locuinta noua din 2021?
Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
Programului privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinaţie de unităţi de învăţământ
Anul care tocmai a început, vine cu schimbari care au fost de stabilite de către autoritățile competente în ceea ce privește o clădire sănătos construită și întreținută, schimbări care au survenit în urma necesității scăderii ponderei de emisii de gaze cu efect de seră și C02. Un studiu recent arată ca, atât industria care se ocupă cu producerea materialelor de construcții, cat și întreținerea condițiilor de comfort interior în clădiri prin arderea de combustibili fosili, sunt reprezentanții de top când vine vorba de emisiile ce duc la destratificarea păturii de Ozon care implicit accentuează încalzirea globală.
În consecință, UE a considerat sectorul construcțiilor crucial în ceea ce reprezintă consumul de energie și stabilirea unor parametrii corecți și optimi ai functionalității clădirilor, atăt în domeniul celor de serviciu cât și în cel rezidențial, fiind fruntaș la acest capitol.
În același timp, o mai buna eficiență energetică în rândul clădirilor duce la o creștere a calității vietii oamenilor corelată cu beneficii suplimentare in economia societății.
UE a stabilit două mari directive cu scopul îndeplinirii acestei nevoi:
– Energy Performance of Buildings Directive 2010/31/EU (EPBD);
– Energy Efficiency Directive 2012/27/EU.
Acestea promoveaza trei mari criterii:
• Realizarea unui grup cat mai extins de cladiri decarbonizate și cu o eficiență energetica ridicată;
• Să creeze un mediu stabil pentru deciziile de investiții;
• Să permită atât consumatorilor de rând cât și interpinzătorilor să facă alegeri informate pentru a economisi bani și energie.
România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Consumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 şi 400kWh/m2 an.
La nivel naţional, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de energie.
Datele statistice privind consumurile de energie, disponibile din Balanţa energetică pentru anul 2010, permit defalcarea consumurilor finale pe domeniile principale ale economiei.
În legislația din România, Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005, privind performanța energetică a clădirilor ne oferă indici clari în ceea ce înseamnă aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirilor existente sau noi. Scopul legii este promovarea măsurilor pentru creșterea performanței energetice a clădirilor, ținându-se cont de condițiile climatice exterioare și de amplasament, de cerințele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor, al cerințelor de performanță energetică, precum și pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.
Din punct de vedere al definirii nZEB, sunt vizate două ţinte, care, prin evoluţia în timp a performanţei energetice (rezultat atât al înlocuirii clădirilor existente cu clădiri noi şi al extinderii aşezărilor urbane prin realizarea clădirilor noi de tip NZEB, cât şi al modernizării energetice a clădirilor existente atât la nivel de anvelopă cât şi la nivel de instalaţii, asociată cu modernizarea sistemelor centralizate de furnizare a utilităţilor (termice şi electrice), pot modifica profilul energetic al unei aşezări şi nu doar al unei clădiri.
Prima ţintă o reprezintă definirea unei noi clasificări energetice a clădirilor (noi referenţiale energetice) asociată caracteristicilor energetice proprii atât clădirilor noi cât şi ale celor existente. Cea de a doua ţintă o reprezintă definirea configurării energetice a clădirilor (noi / existente, după cum sunt clasificate în Legea 372 / 2005, republicată şi în Anexa 1 a Directivei 2010/31/UE) cu referire la anvelopă, instalaţii şi profil energetic.
În portofoliul nostru, avem pregătite unități de ventilatie cu recuperare de caldura centralizate si descentralizate foarte performante, care îndeplinesc aceste condiții, cat și o gamă largă de servicii, atât de proiectare cât și de instalare a întregului sistem de ventilație cu recuperare de căldură.
LEGI SI NORMATIVE:
I5 2022 – NORMATIV INSTALATII VENTILARE SI CLIMATIZARE
Ordin 16/2023 privind MC001- 2022 norme aplicare nZEB
Aici este legea 372 din 2005, publicată în Monitorul Oficial:
http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-372-din-13-decembrie-2005-republicat-privind-performan-a-energetic-a-cl-dirilor-emitent-parlamentul-publicat-182141.html
Aici este metodologia privind planul de creștere al clădirilor NZEB în România, publicat în 2014:
https://www.mlpda.ro/userfiles/metodologie_calcul_performanta_energetica_iulie2014.pdf
Aici găsești directivele europene privind strategiile de creștere a performanței energetice ale clădirilor:
Metodologie de Calcul Performanta Energetica MC001
Recuperatorul de caldura din ceramica compozita
Diferite modele de recuperatoare descentralizate cu avantaje si dezavantaje
Sistemele de ventilatie cu recuperare de caldura devin o necesitate in sectorul rezidential
Sistemele de ventilatie cu recuperare de caldura sunt bune si vara
Izolarea cladirilor si problemele de ventilatie care apar
Ce este poluarea aerului interior?
Locuintele la demisol. Garsoniere sau apartamente mai ieftine.
- Sistemele de ventilatie cu recuperare de caldura sunt bune si vara
- Poluarea interioara este mai periculoasa decat cea exterioara
- Oferta personalizata sistem de ventilatie cu recuperare de caldura
- Link-uri utile despre ventilatie
- Calculator nivel CO2 in locuinta, in functie de ventilatie
- Ventilatie versus Aer Conditionat
- Casa izolata care nu mai respira
- Aerisirea casei prin deschiderea ferestrelor
- Beneficiile ventilatiei controlate, cu recuperare de caldura
- Ce implica montajul
- Cum functioneaza un ventilator cu recuperare de caldura regenerativ?
- Certitudini si avantaje ale ventilatiei cu recuperare de caldura
- Sistem descentralizat sau centralizat?
Alexandru Ioan
Un articol util. Locuințele nZEB, în opinia mea, reprezintă cu adevărat viitorul în domeniul construcțiilor, integrând inovația cu sensibilitatea față de mediu. Este remarcabilă eficiența cu care acestea folosesc resursele naturale și tehnologia pentru a asigura un trai confortabil, fără a diminua standardele de viață la care suntem obișnuiți. În contextul actualelor discuții despre sustenabilitate, nu putem să trecem cu vederea relevanța tehnologiilor regenerabile, cum ar fi sisteme-fotovoltaice, în cadrul acestei abordări. Acestea oferă o contribuție semnificativă, îndeplinind cerințele de energie pentru locuințele nZEB într-un mod care respectă mediul.