Categorii produse
Categorii produse
De la nZEB la ZEB, performanța unei clădiri nu mai poate fi privită doar prin prisma consumului de energie. Calitatea aerului interior, controlul umidității, confortul și energia recuperată prin sistemul de ventilație devin părți ale aceleiași ecuații.
În perioada 11–13 septembrie 2026, la Băile Tușnad, specialiști din construcții, instalații și eficiență energetică s-au reunit în cadrul Caravanei OAER & Conferinței RCEPB XXI, eveniment organizat de Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER), împreună cu Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) și Asociația Inginerilor de Instalații din România (AIIR). Tema ediției – „Clădirile viitorului în era digitalizării: tranziția către ZEB prin sustenabilitate și circularitate” – a pus în centrul discuției transformarea prin care trece sectorul construcțiilor.
NovingAIR a fost prezent la eveniment, iar Sabin Preda, Director General NovingAIR, a susținut prezentarea tehnică „Ventilarea mecanică în clădirile nZEB – Recuperatoare rotative și counter-flow: temperatură, umiditate și confort real în clădiri eficiente”.
Dincolo de procentele de recuperare afișate într-o fișă tehnică, întrebarea esențială a prezentării a fost una extrem de actuală:
Ce înseamnă, de fapt, un sistem de ventilație performant atunci când analizăm clădirea ca întreg?
Timp de mai bine de un deceniu, nZEB – Nearly Zero-Energy Building – a reprezentat unul dintre principalele repere pentru proiectarea clădirilor eficiente energetic. Odată cu Directiva europeană EPBD IV – Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor – următorul reper este ZEB – Zero-Emission Building.
Conform directivei, noile clădiri deținute de organismele publice trebuie să fie clădiri cu emisii zero începând cu 1 ianuarie 2028, iar cerința se extinde la toate clădirile noi de la 1 ianuarie 2030. În plus, o clădire ZEB nu trebuie să genereze la fața locului emisii de carbon provenite din combustibili fosili și trebuie să respecte limite stricte privind necesarul energetic și emisiile operaționale.
De ce ventilația mecanică este importantă într-o clădire nZEB sau ZEB?
Cu cât o clădire este mai bine izolată și mai etanșă, cu atât schimbul necontrolat de aer cu exteriorul este redus. Este un avantaj din perspectiva pierderilor energetice, dar înseamnă și că ventilarea trebuie tratată controlat.
Aerul interior trebuie evacuat și înlocuit cu aer proaspăt, filtrat, fără ca această reîmprospătare să anuleze eforturile făcute pentru eficiența energetică a clădirii. Aici intervine ventilația mecanică cu recuperare de căldură. În loc ca energia din aerul evacuat să fie pur și simplu pierdută, recuperatorul transferă o parte importantă a acesteia către aerul proaspăt introdus.
Recuperator rotativ vs. counter-flow: diferența nu este doar procentul din fișa tehnică
Un recuperator counter-flow și unul rotativ pot avea valori foarte bune ale eficienței termice, dar modul în care gestionează energia și umiditatea poate fi diferit. Într-un schimbător counter-flow convențional, accentul este în principal pe transferul de căldură sensibilă între cele două fluxuri de aer.
Un recuperator rotativ adecvat poate permite, în funcție de construcția rotorului și de condițiile de funcționare, și transferul unei componente de umiditate. De aceea, comparația exclusiv pe baza unui procent de „recuperare a căldurii” poate să nu descrie complet comportamentul sistemului în exploatare.
Exemplul prezentat de NovingAIR: vara, temperaturi apropiate. Rezultate diferite.
Unul dintre exemplele analizate în cadrul prezentării a comparat comportamentul unui echipament cu schimbător counter-flow CF 700 cu cel al unui echipament cu recuperator rotativ R 700, în condiții de vară.
După recuperator, temperaturile rezultate erau foarte apropiate:
| Parametru | CF 700 | R 700 |
|---|---|---|
| Temperatura aerului | 25,1°C | 25,5°C |
| Umiditate relativă | 88% | 51% |
| Recuperare totală de răcire | 1,0 kW | 3,3 kW |
La prima vedere, privind exclusiv temperatura, diferența pare minoră: doar 0,4°C. Privind însă umiditatea și energia totală recuperată, imaginea se schimbă. În exemplul prezentat, componenta latentă recuperată de R 700 în acel punct de funcționare a fost de aproximativ 2,2 kW.
Cu alte cuvinte, două sisteme pot furniza aer la temperaturi apropiate, dar asta nu înseamnă automat că au recuperat aceeași cantitate totală de energie. Iar transferul de umiditate poate contribui, în anumite condiții de vară, la reducerea sarcinii de dezumidificare suportate ulterior de sistemul de climatizare.
Iarna, procentul de eficiență nu spune singur întregul bilanț
În loc să comparăm exclusiv procentele înscrise în documentația tehnică, analiza trebuie făcută asupra bilanțului energetic real în punctul de funcționare. În exemplul prezentat de NovingAIR, puterea recuperată indicată a fost CF 700 – 2,5 kW, comparativ cu R 700 – 4,7 kW total, dintre care aproximativ 3,2 kW componentă sensibilă + 1,4 kW componentă latentă.
În același exemplu, consumul electric al bateriilor a fost de aproximativ 1,20 kW pentru CF 700, față de 0,53 kW pentru R 700.
Concluzia nu este că o singură tehnologie este automat soluția potrivită pentru orice clădire. Un recuperator nu ar trebui evaluat doar după procentul de eficiență termică trecut în fișa tehnică.
Trebuie analizate simultan condițiile de funcționare, temperatura, umiditatea, energia sensibilă și latentă, necesarul de încălzire sau răcire și consumurile auxiliare.
Umiditatea face parte din confortul real al unei clădiri
Într-o clădire performantă energetic, confortul nu înseamnă doar să avem 22°C în interior. Două încăperi cu aceeași temperatură pot fi percepute complet diferit dacă nivelul umidității este diferit.
Iarna, aerul interior excesiv de uscat poate reduce confortul. Vara, umiditatea ridicată poate amplifica senzația de disconfort și poate crește necesarul de dezumidificare. De aceea, proiectarea sistemului de ventilație trebuie să privească temperatura și umiditatea împreună, nu ca două variabile fără legătură.
Este exact motivul pentru care discuția despre recuperarea latentă devine relevantă atunci când analizăm performanța reală a unei clădiri.
Ce tipuri de recuperatoare de căldură există?
În funcție de aplicație, debit, necesarul clădirii și condițiile de exploatare, sistemele de ventilație pot utiliza tehnologii diferite de recuperare.
Printre cele mai întâlnite se numără recuperatoarele cu plăci în flux încrucișat, recuperatoarele counter-flow, schimbătoarele entalpice și recuperatoarele rotative.
Selecția trebuie făcută în funcție de proiect: pentru o locuință, o școală, o clădire de birouri, o clinică sau o clădire comercială, debitele necesare, gradul de ocupare, producția interioară de umiditate și cerințele de confort sunt diferite.
De aceea, proiectarea ventilației nu înseamnă alegerea unui echipament dintr-un catalog. Înseamnă dimensionarea unui sistem.
De la fișa tehnică la comportamentul real al echipamentului
În cadrul prezentării de la Băile Tușnad au fost analizate inclusiv date tehnice și puncte concrete de funcționare pentru echipamente din gama Komfovent DOMEKT.
Valorile maxime sau nominale dintr-o fișă tehnică sunt utile pentru comparație, dar proiectantul trebuie să urmărească ce face echipamentul în condițiile concrete pentru care este dimensionat.
Debitul de aer, temperatura exterioară și interioară, umiditatea, pierderile de presiune, consumul ventilatoarelor, bateriile de preîncălzire sau postîncălzire și strategia de control pot modifica rezultatul final. Într-o clădire nZEB și, cu atât mai mult, într-o viitoare clădire ZEB, diferențele acestea contează.
Ce înseamnă toate acestea pentru proiectarea unei clădiri ZEB?
Trecerea de la nZEB la ZEB nu înseamnă pur și simplu mai multă izolație, mai multe panouri fotovoltaice sau echipamente cu un procent mai mare de eficiență. EPBD IV cere o abordare mult mai amplă a performanței clădirii. O clădire cu emisii zero trebuie să atingă o performanță energetică foarte ridicată, să nu genereze emisii de carbon la fața locului din combustibili fosili și să respecte limite privind necesarul energetic și emisiile operaționale. Directiva prevede și că necesarul maxim de energie pentru o clădire ZEB trebuie stabilit la un nivel cu cel puțin 10% mai redus decât pragul național de energie primară totală stabilit pentru nZEB la 28 mai 2024.
În acest context, fiecare sistem tehnic al clădirii trebuie analizat ca parte dintr-un ansamblu. Iar ventilația are o poziție aparte: trebuie să asigure simultan aer proaspăt, calitatea mediului interior, confort și un consum energetic cât mai redus.
Caravana OAER & RCEPB XXI: de la legislație la soluții aplicabile
Ediția din 2026 a conferinței a adus la aceeași masă mediul academic, auditori energetici, ingineri proiectanți, arhitecți, dezvoltatori, constructori, administrație publică și furnizori de tehnologii.
Agenda a urmărit exact schimbările care vor defini următorii ani: noile cerințe ZEB, renovarea fondului construit, digitalizarea, energia regenerabilă, LCA, EPD, indicatorul GWP și electrificarea sistemelor de încălzire și răcire.
Pentru NovingAIR, participarea la această dezbatere a avut o miză clară: ventilația trebuie inclusă de la început în discuția despre performanța energetică a clădirii, nu tratată ulterior ca un simplu echipament care trebuie adăugat proiectului.
Ventilația unei clădiri eficiente începe cu proiectarea – contează necesarul real de aer al clădirii, numărul și destinația încăperilor, gradul de ocupare, traseele tubulaturii, pierderile de presiune, distribuția aerului, automatizarea, echilibrarea instalației și modul în care sistemul interacționează cu încălzirea și răcirea.
De aceea, alegerea dintre un recuperator rotativ și unul counter-flow trebuie făcută pornind de la comportamentul pe care îl dorim de la întreaga instalație, nu de la o singură cifră din catalog.
Tranziția de la nZEB la ZEB schimbă criteriile după care vom evalua clădirile. Energia, emisiile, digitalizarea, calitatea mediului interior și comportamentul sistemelor tehnice trebuie privite împreună.
Iar pentru ventilație, mesajul prezentat de NovingAIR la Caravana OAER & RCEPB XXI este unul simplu: nu este suficient să știm cât la sută recuperează un echipament. Trebuie să înțelegem ce recuperează, în ce condiții și ce impact are asupra întregii clădiri.
Pentru că performanța reală nu se măsoară într-un singur procent. Se vede în energia consumată, în aerul pe care îl respirăm și în confortul pe care îl simțim în fiecare zi.
