Program privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinaţie de unităţi de învăţământ

posted in: Diverse despre ventilatie | 2

Programului privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinaţie de unităţi de învăţământ
Anul care tocmai a început, vine cu schimbari care au fost de stabilite de către autoritățile competente în ceea ce privește o clădire sănătos construită și întreținută, schimbări care au survenit în urma necesității scăderii ponderei de emisii de gaze cu efect de seră și C02. Un studiu recent arată ca, atât industria care se ocupă cu producerea materialelor de construcții, cat și întreținerea condițiilor de comfort interior în clădiri prin arderea de combustibili fosili, sunt reprezentanții de top când vine vorba de emisiile ce duc la destratificarea păturii de Ozon care implicit accentuează încalzirea globală.
În consecință, UE a considerat sectorul construcțiilor crucial în ceea ce reprezintă consumul de energie și stabilirea unor parametrii corecți și optimi ai functionalității clădirilor, atăt în domeniul celor de serviciu cât și în cel rezidențial, fiind fruntaș la acest capitol.
În același timp, o mai buna eficiență energetică în rândul clădirilor duce la o creștere a calității vietii oamenilor corelată cu beneficii suplimentare in economia societății.
UE a stabilit două mari directive cu scopul îndeplinirii acestei nevoi:
– Energy Performance of Buildings Directive 2010/31/EU (EPBD);
–  Energy Efficiency Directive 2012/27/EU.
Acestea promoveaza trei mari criterii:
• Realizarea unui grup cat mai extins de cladiri decarbonizate și cu o eficiență energetica ridicată;
• Să creeze un mediu stabil pentru deciziile de investiții;
• Să permită atât consumatorilor de rând cât și interpinzătorilor să facă alegeri informate pentru a economisi bani și energie.
România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Consumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 şi 400kWh/m2 an.
La nivel naţional, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de energie.

Consum de energie în clădiri: medie 2005-2010 (locuinţe), estimare (nerezidenţial)
Consum de energie în clădiri: medie 2005-2010 (locuinţe), estimare (nerezidenţial)

Datele statistice privind consumurile de energie, disponibile din Balanţa energetică pentru anul 2010, permit defalcarea consumurilor finale pe domeniile principale ale economiei.
În legislația din România, Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005, privind performanța energetică a clădirilor ne oferă indici clari în ceea ce înseamnă aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirilor existente sau noi. Scopul legii este promovarea măsurilor pentru creșterea performanței energetice a clădirilor, ținându-se cont de condițiile climatice exterioare și de amplasament, de cerințele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor, al cerințelor de performanță energetică, precum și pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.
Din punct de vedere al definirii NZEB, sunt vizate două ţinte, care, prin evoluţia în timp a performanţei energetice (rezultat atât al înlocuirii clădirilor existente cu clădiri noi şi al extinderii aşezărilor urbane prin realizarea clădirilor noi de tip NZEB, cât şi al modernizării energetice a clădirilor existente atât la nivel de anvelopă cât şi la nivel de instalaţii, asociată cu modernizarea sistemelor centralizate de furnizare a utilităţilor (termice şi electrice)), pot modifica profilul energetic al unei aşezări şi nu doar al unei clădiri.
Prima ţintă o reprezintă definirea unei noi clasificări energetice a clădirilor (noi referenţiale energetice) asociată caracteristicilor energetice proprii atât clădirilor noi cât şi ale celor existente. Cea de a doua ţintă o reprezintă definirea configurării energetice a clădirilor (noi / existente, după cum sunt clasificate în Legea 372 / 2005, republicată şi în Anexa 1 a Directivei 2010/31/UE) cu referire la anvelopă, instalaţii şi profil energetic.

Presedintele AFM lanseaza Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învătământ. Are scop informativ cu rolul de a furniza informații esențiale cu privire la derularea acestui program. Eficiența energetică a școlilor sau gradinițelor are dublu scop: în prima faza se reduce consumul de energie ce implică o scădere a costurilor de intreținere a condițiilor de confort, ca mai apoi, sanatatea profesorilor cât și a elevilor sa fie menținută în siguranță.
Un indicator foarte important al acestui program il reprezinta ventilația mecanica cu recuperare de caldura:
Articolul 2, (2):
– optimizarea calităţii aerului interior prin ventilaţie mecanică cu unităţi individuale sau centralizate, după caz, cu recuperare de energie termică pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt şi a nivelului de umiditate, care să asigure starea de sănătate a utilizatorilor în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea;
AFM finanțează 384 milioane de lei în scopul îndeplinirii acestor criterii de creștere a eficienței energetice a clădirilor cu destinatie de unități de învățământ, ce are ca termen limită data de 05.04.2021. Pentru aceasta, sunt necesare unități de ventilație ce îndeplinesc condițiile de elegibilitate aferente.
În portofoliul nostru, avem pregătite unități centralizate foarte performante, care îndeplinesc aceste condiții, cat și o gamă largă de servicii, atât de proiectare cât și de instalare a întregului sistem de ventilație cu recuperare de căldură.
Oferim un pachet complet de echipamente de tip plug and play, ce conține unitatea de ventilație cu recuperare de căldură vertical Komfovent sau Aerauliqa, Dulapul PAL în care să fie mascată unitatea și accesoriile ce întregesc sistemul.

Va punem la dispoziție link-uri pentru informații suplimentare:

-Legea 372 – http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-372-din-13-decembrie-2005-republicat-privind-performan-a-energetic-a-cl-dirilor-emitent-parlamentul-publicat-182141.html

-Ghid de finanțare AFM https://www.afm.ro/main/programe/eficienta_energetica/2020/ghid_eficienta_energetica_scoli.pdf

-Sistemul de ventilație cu recuperare de caldură NovingAir – https://ventilatie-recuperare.ro/produs/carcasa-tip-dulap-novingair-pentru-centrala-ventilatie-cu-recuperare-de-caldura

2 Responses

  1. Faur G

    Buna ziua!
    Doresc sa cunosc mai multe detalii despre aceste sisteme ptr ca informațiile tehnice ma depășesc!
    Exista posibilitatea de a achiziționa și a funcționa un asemenea sistem intr-un apartament cu 2 camere?
    Ce cost implica și dacă este mai convenabil decât centrală pe gaze.
    Mulțumesc!

    • admin

      Buna ziua, mai multe informatii puteti gasi in site, citind sectiunile FAQ si Solutii sau contactandu-ne direct, aveti telefoane de contact pe pagina de contact. Colegii va vor raspunde cu placere.
      Referitor la cntrala pe gaze, un sistem de ventilare nu inlocuieste sistemul de incalzire din apartamentul dumneavoastra. Ventilatia ventileaza si recupereaza caldura existenta in interior, produsa, de exemplu cu centrala dvs termica. Principala menire a unui sistem de ventilatie cu recuperare de caldura este ventilarea, adica schimbul de aer interior<=>exterior, pentru o calitate excelenta a aerului in locuinta in conditii de eficienta energetica ridicata.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *